MariaLand

Așa cum v-am promis în ultima postare, revin cu momente din MariaLand. Ideea înființării acestui loc de joacă a încolțit odată cu începerea construcției casei de la țară. O zonă dominată în trecut de câțiva arbuști și copăcei aflată în fața casei cu ceva muncă și imaginație s-a transformat în ceea ce astăzi noi numim MariaLand. După două zile de tras la cazma, după orele de birou - mereu am fost de părere că munca de la birou se asociază perfect cu efortul fizic susținut :) am plantat într-o seară, mai mult pe noapte gazonul, ajutat de uncle Dan. Cum nisipul și balastrul erau la botul calului ideea de a amenaja o ladă cu nisip a venit de la sine. Umbrela care în tinerețe ne servea ca refugiu de soarele torid de pe plajele de la Mamaia sau Costinești a devenit un accesoriu perfect pentru momentele în care soarele este în plin apogeu. Jucăriile, mingiile și altele câte se poate au umplut peisajul de minune.

Maria la lada cu nisip

Pentru ca lădița, făcută de vecinul Mihai, să fie safe am polizat o jumătate de zi toate marginile, colțurile la interior și exterior, am eliminat tot ce putea reprezenta un potențial pericol, în primul rând așchii. În frenezia mea am consumat vreo 5 m de șmilgher și am distrus o pilă cu zimți speciali pentru lemn.

În aceeași zi am inițiat, alături de același vecin, construcția balansoarului. Trunchiul unui vechi copac, tăiat special la 0,50 m - îl ochisem de demult și îi stabilisem funcționalitatea, am realizat un sistem de culisare pe cât de simplu pe atât de eficient - un astfel de sistem costă cam 500 de lei în comerț. Dintr-o scândură groasă, lungă de vreo 4 m, dublată la partea superioară de altă scândură dintr-un lemn foarte dur, am realizat practic partea cea mai importantă a balansoarului. Sistemele de protecție de la capete au fost realizate din bare de aluminiu, cu protecție de cauciuc - furtun foarte moale. 

Balansoarul și trunchiul de copac

Evident nu a lipsit partea cu șlefuitul și eliminatul oricăror pericole. După multe, chiar foarte multe probe, balansoarul a trecut testele de rezistență și este foarte eficient.

Un alt element al mini-parcului este reprezentat de leagăn. Acesta, achiziționat anul trecut, cu sisteme de siguranță pentru ștrumfi, a fost fixat pe o creangă zdravănă a teiului care domină acum zona. Încă de anul trecut, când era legat sub nuc Maria a savurat cu mare plăcere fiecare clipă petrecută în leagăn... acum ce să mai zic!

Leagănul din tei

O altă piesă a poveștii o reprezintă piscina - cadou de la cumnatul meu din Kuwait, pe care însă nu o putem monta prea curând, deoarece chiar că nu ne-am mai înțelege cu Maria. Este de-a dreptul înnebunită după bălăceală, iar acum nu este momentul. Cum se face iunie cum o să o punem în funcțiune.

Ultima piesă a puzzel-ului, până acum, o reprezintă trambulina adusă de Iepuraș zilele trecute. Până acum își face fiecare bănuț - și slavă Domnului, chiar și la ofertă nu e chiar orice bănuț :), iar Maria este foarte bucuroasă când o folosește - și chiar o folosește! 

Maria în trambulină, iar în plan secund sub tei, leagănul minune

Maria și străbunicul la trambulină

În planuri intră achiziționarea unui tobogan - să vedem ce, cum și de unde ... și cam atât, deocamdată.

Plimbatul scaunului din plastic

Ieri i-am dus la țară și un scăunel din plastic, pe care îl cumpărasem de ceva vreme și îl țineam, puțin cam inutil, acasă. Cred că vreo 20 de minute l-a plimbat prin grădiniță ...

Toate astea se petrec sub ochii grijulii și înlăcrimați de bucurie ai străbunicilor

Din peisaj nu lipsesc, evident, străbunicii. De cum vine prințesa în curte ei mișună prin preajma ei până când plecăm. O însoțesc prin grădină, în ogradă la orătănii, la locul de joacă, pe drum ... oriunde. Este redundant să spun că îi fac toate poftele și că orice ar cere ștrumful i se pune la dispoziție fără tăgadă ... Să îi țină Dumnezeu sănătoși!